Antonie Iorgovan – in memoriam
Educație
Facultatea de Drept, Universitatea din București (licență)
Doctor în Drept, Universitatea din București
Specializări
Drept constituțional
Drept administrativ
Teoria generală a statului și dreptului
Funcții
Profesor universitar, Universitatea din București, Facultatea de Drept
Senator în Parlamentul României (mai multe mandate)
Președinte al Comisiei Juridice din Senat
Membru al Adunării Constituante (1990–1991)
Supranumit „Părintele Constituției” pentru rolul decisiv în redactarea Constituției României din 1991
Afiliere Profesională
Baroul Caraș-Severin
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR)
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR)
Societăți academice și juridice românești și internaționale
Loc De Veci
Cimitirul Belu
Link-uri
Antonie Iorgovan – „Părintele Constituției României”In Memoriam
Părintele Constituției – fiind singurul senator independent care a îndeplinit funcția de Președinte al Adunării Constituante.
Antonie Iorgovan (n. 9 august 1948, satul Gornea, comuna Sichevița, jud. Caraș-Severin) a fost un jurist și om politic român, cunoscut mai ales pentru contribuția sa majoră la Constituția din 1991.
A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1972 ca șef de promoție, iar în 1979 a obținut titlul de doctor în Drept la aceeași universitate. Formarea sa a inclus și un stagiu internațional – Seminarul „American Law and Legal Institutions” (Salzburg, 1982) – care i-a lărgit perspectiva juridică.
După studiile universitare, Iorgovan a intrat în învățământul superior: începând din 1972 a parcurs toate treptele carierei academice la catedra de Drept Public a Universității din București, devenind profesor universitar în 1993. De asemenea, a predat drept administrativ și la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București, iar în anul universitar 1995–1996 a fost profesor invitat la Universitatea Paris I Pantheon-Sorbonne. Pe lângă activitatea academică, din 1996 a profesat și ca avocat în Baroul București, conducând propria societate civilă de avocați.
S-a stins din viață la 4 octombrie 2007, la Viena, în urma complicațiilor unui cancer pancreatic, suferind un stop cardiorespirator. Avea 59 de ani, iar în memoria sa Senatul României a ținut un moment de reculegere, apreciindu-l drept o personalitate marcantă a vieții politice și juridice. A fost înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Bellu, fiind decorat în timpul vieții cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.
A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1972 ca șef de promoție, iar în 1979 a obținut titlul de doctor în Drept la aceeași universitate. Formarea sa a inclus și un stagiu internațional – Seminarul „American Law and Legal Institutions” (Salzburg, 1982) – care i-a lărgit perspectiva juridică.
După studiile universitare, Iorgovan a intrat în învățământul superior: începând din 1972 a parcurs toate treptele carierei academice la catedra de Drept Public a Universității din București, devenind profesor universitar în 1993. De asemenea, a predat drept administrativ și la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București, iar în anul universitar 1995–1996 a fost profesor invitat la Universitatea Paris I Pantheon-Sorbonne. Pe lângă activitatea academică, din 1996 a profesat și ca avocat în Baroul București, conducând propria societate civilă de avocați.
S-a stins din viață la 4 octombrie 2007, la Viena, în urma complicațiilor unui cancer pancreatic, suferind un stop cardiorespirator. Avea 59 de ani, iar în memoria sa Senatul României a ținut un moment de reculegere, apreciindu-l drept o personalitate marcantă a vieții politice și juridice. A fost înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Bellu, fiind decorat în timpul vieții cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.
Contribuții juridice și academice
Numele lui Antonie Iorgovan este indisolubil legat de Constituția României din 1991, el fiind principalul artizan al acesteia. În calitate de senator independent, a prezidat Comisia de redactare a proiectului de Constituție (Adunarea Constituantă) și a jucat un rol covârșitor în elaborarea textului constituțional. Pentru această realizare istorică, Iorgovan a fost supranumit „Părintele Constituției”, fiind singurul parlamentar fără afiliere de partid care a contribuit la noua lege fundamentală într-un parlament dominat de Frontul Salvării Naționale. De altfel, după adoptarea Constituției, el a publicat o lucrare monografică intitulată „Odiseea elaborării Constituției” (1998), în care a prezentat parcursul și provocările redactării Constituției. Ulterior, Iorgovan a fost coautor și al revizuirii Constituției din anul 2003, aducându-și expertiza și la modernizarea actului fundamentalunivnt.ro.
În domeniul academic, Antonie Iorgovan s-a remarcat ca autor prolific de lucrări juridice, mai ales în dreptul public. A publicat peste 50 de studii științifice în reviste de specialitate, cinci cursuri universitare și numeroase monografii în domeniile dreptului constituțional și administrativ. Cea mai importantă contribuție științifică a sa este Tratatul de drept administrativ (vol. I-II), apărut inițial în anul 2000 și reeditat în 2002 și 2005, care a devenit o lucrare de referință pentru juriștii din administrația publică. Printre lucrările sale notabile se numără și: „Constituția României comentată și adnotată” (Monitorul Oficial, 1992) – un prim comentariu amplu al Constituției postcomuniste, „Revizuirea Constituției României – Explicații și comentarii” (Rosetti, 2003) și „Constituția României revizuită, comentarii și explicații” (All Beck, 2004). Multe dintre manualele și cursurile redactate de el (inclusiv un curs de Drept constituțional și instituții politice) au fost utilizate în pregătirea generațiilor de studenți la drept.
De asemenea, Iorgovan a îmbinat teoria cu practica, militând pentru reforme legislative fundamentate academic: un exemplu este insistența lui pentru adoptarea unei Legi a contenciosului administrativ moderne, demers încununat de succes prin apariția Legii nr. 554/2004, act normativ adoptat și ulterior amendat în 2007 ca urmare directă a eforturilor și argumentației sale.
În calitate de profesor și cercetător, Antonie Iorgovan a contribuit decisiv la dezvoltarea dreptului public românesc. A format numeroși juriști ca profesor universitar și conducător de doctorate (din 1995) în drept administrativ. De asemenea, a deținut funcții academice onorifice, precum președinte al Consiliului Științific al Institutului de Științe Administrative „Paul Negulescu” și rector al Universității Româno-Germane din Sibiu.. Prin lucrările sale și activitatea didactică, Iorgovan a pus bazele studiului modern al dreptului administrativ și constituțional în România, influențând doctrina juridică post-decembristă. Multe lucrări de specialitate îl citează și astăzi; de pildă, Tratatul de drept administrativ al lui Iorgovan rămâne parte din bibliografia obligatorie în programele academice de drept administrativ, reflectând statutul său de autoritate în domeniu.
În domeniul academic, Antonie Iorgovan s-a remarcat ca autor prolific de lucrări juridice, mai ales în dreptul public. A publicat peste 50 de studii științifice în reviste de specialitate, cinci cursuri universitare și numeroase monografii în domeniile dreptului constituțional și administrativ. Cea mai importantă contribuție științifică a sa este Tratatul de drept administrativ (vol. I-II), apărut inițial în anul 2000 și reeditat în 2002 și 2005, care a devenit o lucrare de referință pentru juriștii din administrația publică. Printre lucrările sale notabile se numără și: „Constituția României comentată și adnotată” (Monitorul Oficial, 1992) – un prim comentariu amplu al Constituției postcomuniste, „Revizuirea Constituției României – Explicații și comentarii” (Rosetti, 2003) și „Constituția României revizuită, comentarii și explicații” (All Beck, 2004). Multe dintre manualele și cursurile redactate de el (inclusiv un curs de Drept constituțional și instituții politice) au fost utilizate în pregătirea generațiilor de studenți la drept.
De asemenea, Iorgovan a îmbinat teoria cu practica, militând pentru reforme legislative fundamentate academic: un exemplu este insistența lui pentru adoptarea unei Legi a contenciosului administrativ moderne, demers încununat de succes prin apariția Legii nr. 554/2004, act normativ adoptat și ulterior amendat în 2007 ca urmare directă a eforturilor și argumentației sale.
În calitate de profesor și cercetător, Antonie Iorgovan a contribuit decisiv la dezvoltarea dreptului public românesc. A format numeroși juriști ca profesor universitar și conducător de doctorate (din 1995) în drept administrativ. De asemenea, a deținut funcții academice onorifice, precum președinte al Consiliului Științific al Institutului de Științe Administrative „Paul Negulescu” și rector al Universității Româno-Germane din Sibiu.. Prin lucrările sale și activitatea didactică, Iorgovan a pus bazele studiului modern al dreptului administrativ și constituțional în România, influențând doctrina juridică post-decembristă. Multe lucrări de specialitate îl citează și astăzi; de pildă, Tratatul de drept administrativ al lui Iorgovan rămâne parte din bibliografia obligatorie în programele academice de drept administrativ, reflectând statutul său de autoritate în domeniu.
Activitate politică
Cariera politică a lui Antonie Iorgovan a debutat imediat după Revoluția din 1989, perioadă în care a contribuit la reconstrucția instituțională a țării. Între decembrie 1989 și iunie 1990 a activat ca expert juridic în Consiliul Frontului Salvării Naționale și apoi în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, în cadrul comisiei juridice, constituționale și pentru drepturile omuluiro.wikipedia.org. La primele alegeri democratice din mai 1990, Iorgovan a fost ales senator de Caraș-Severin ca independent, realizare unică în Parlamentul postcomunist (a fost singurul parlamentar fără afiliere de partid ales în 1990)ro.wikipedia.org. În Parlament, deși independent, el a activat inițial în grupul parlamentar liberal, însă rolul său principal a fost acela de președinte al Comisiei de redactare a Constituției în Adunarea Constituantăro.wikipedia.org. Practic, Iorgovan a condus efortul legislativ de redactare a noii Constituții, colaborând cu reprezentanți ai Frontului Salvării Naționale și ai altor formațiuni, până la adoptarea acesteia în noiembrie 1991. De asemenea, în aceeași legislatură (1990–1992) a contribuit la elaborarea Regulamentului Senatului, definind procedurile parlamentare postdecembristero.wikipedia.org.
În iunie 1992, Iorgovan a demisionat din Senat după ce a fost numit judecător la Curtea Constituțională a Românieiro.wikipedia.org. A ocupat această înaltă funcție judiciară din 1992 până în 1996, participând la primele procese de control constituțional pe noua Constituție. Demisia sa anticipată din funcția de judecător CCR, în 1996, a survenit pe fondul dorinței de a reveni în arena politică activăro.wikipedia.org.
Între 1996 și 1998, Antonie Iorgovan a preluat conducerea Mișcării Ecologiste din România (MER), încercând să promoveze politici ecologiste; a candidat fără succes în alegerile legislative din 1996 pe listele unei alianțe de centru (MER – PDAR – PUR)ro.wikipedia.org.
După acest episod, în 1998 s-a alăturat Partidului Democrației Sociale din România (PDSR, devenit ulterior PSD)ro.wikipedia.org. În cadrul PDSR a fost ales în structurile de conducere (Consiliul Național și Colegiul Director) și a continuat să influențeze politicile partidului în domeniul juridic.
Revenirea sa în Parlament s-a produs după alegerile din noiembrie 2000, când a obținut un mandat de senator de Prahova pe listele PDSRro.wikipedia.org. În această calitate, Iorgovan a deținut poziții importante în Senat: a fost vicepreședinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, a activat în Comisia pentru egalitatea de șanse, precum și în Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituției (2002–2003), unde și-a adus din nou contribuția de expert la modificarea legii fundamentalero.wikipedia.org. De asemenea, el a inițiat sau sprijinit numeroase propuneri legislative, mai ales în domeniul reformei juridice și administrative. Un exemplu notabil este proiectul noii legi a contenciosului administrativ, promovat de Iorgovan și devenit Legea 554/2004, care a actualizat profund procedurile de control judiciar al administrațieiunivnt.ro. Popularitatea sa în rândurile PSD l-a propulsat pentru un al doilea mandat în Senat (2004–2008), unde a continuat să activeze în Comisia juridică a camerei superioarero.wikipedia.org.
De-a lungul anilor 2000, Iorgovan a fost și membru în grupurile parlamentare de prietenie cu diverse țări (China, Marea Britanie, Japonia, Serbia etc.), semn al implicării sale în diplomația parlamentarăro.wikipedia.org.
Activ în viața internă a PSD, Antonie Iorgovan și-a manifestat uneori ambițiile politice și în interiorul partidului. La congresul extraordinar al PSD din decembrie 2006, el și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al partidului, însă s-a retras înainte de vot, constatând lipsa sprijinului necesar (retragere marcată de huiduieli din partea delegaților)revista22.ro.
Cu toate că nu a atins poziții de vârf în ierarhia de partid, Iorgovan a rămas un reper în PSD pentru expertiza sa juridică și pentru pozițiile sale tranșante în chestiuni constituționale. Până aproape de sfârșitul vieții, a fost implicat în dezbaterile politice majore – de pildă, a contribuit la redactarea argumentației juridice a PSD pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu în 2007, încercare în care partidul s-a bazat pe autoritatea lui de jurist constituționalist.
În iunie 1992, Iorgovan a demisionat din Senat după ce a fost numit judecător la Curtea Constituțională a Românieiro.wikipedia.org. A ocupat această înaltă funcție judiciară din 1992 până în 1996, participând la primele procese de control constituțional pe noua Constituție. Demisia sa anticipată din funcția de judecător CCR, în 1996, a survenit pe fondul dorinței de a reveni în arena politică activăro.wikipedia.org.
Între 1996 și 1998, Antonie Iorgovan a preluat conducerea Mișcării Ecologiste din România (MER), încercând să promoveze politici ecologiste; a candidat fără succes în alegerile legislative din 1996 pe listele unei alianțe de centru (MER – PDAR – PUR)ro.wikipedia.org.
După acest episod, în 1998 s-a alăturat Partidului Democrației Sociale din România (PDSR, devenit ulterior PSD)ro.wikipedia.org. În cadrul PDSR a fost ales în structurile de conducere (Consiliul Național și Colegiul Director) și a continuat să influențeze politicile partidului în domeniul juridic.
Revenirea sa în Parlament s-a produs după alegerile din noiembrie 2000, când a obținut un mandat de senator de Prahova pe listele PDSRro.wikipedia.org. În această calitate, Iorgovan a deținut poziții importante în Senat: a fost vicepreședinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, a activat în Comisia pentru egalitatea de șanse, precum și în Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituției (2002–2003), unde și-a adus din nou contribuția de expert la modificarea legii fundamentalero.wikipedia.org. De asemenea, el a inițiat sau sprijinit numeroase propuneri legislative, mai ales în domeniul reformei juridice și administrative. Un exemplu notabil este proiectul noii legi a contenciosului administrativ, promovat de Iorgovan și devenit Legea 554/2004, care a actualizat profund procedurile de control judiciar al administrațieiunivnt.ro. Popularitatea sa în rândurile PSD l-a propulsat pentru un al doilea mandat în Senat (2004–2008), unde a continuat să activeze în Comisia juridică a camerei superioarero.wikipedia.org.
De-a lungul anilor 2000, Iorgovan a fost și membru în grupurile parlamentare de prietenie cu diverse țări (China, Marea Britanie, Japonia, Serbia etc.), semn al implicării sale în diplomația parlamentarăro.wikipedia.org.
Activ în viața internă a PSD, Antonie Iorgovan și-a manifestat uneori ambițiile politice și în interiorul partidului. La congresul extraordinar al PSD din decembrie 2006, el și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al partidului, însă s-a retras înainte de vot, constatând lipsa sprijinului necesar (retragere marcată de huiduieli din partea delegaților)revista22.ro.
Cu toate că nu a atins poziții de vârf în ierarhia de partid, Iorgovan a rămas un reper în PSD pentru expertiza sa juridică și pentru pozițiile sale tranșante în chestiuni constituționale. Până aproape de sfârșitul vieții, a fost implicat în dezbaterile politice majore – de pildă, a contribuit la redactarea argumentației juridice a PSD pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu în 2007, încercare în care partidul s-a bazat pe autoritatea lui de jurist constituționalist.
De ce să alegeți cabinetul nostru
Vorbește cu un avocat specializat pentru problema ta!
Ai întrebări juridice? Completează formularul și echipa noastră îți răspunde cât mai rapid.
Dacă dorești să discuți direct cu Ana-Maria Mihălcescu, programările se fac separat și presupun plata online. Doar astfel beneficiezi de consultanță personalizată și soluții adaptate situației tale.
Disclaimer
Dacă dorești să discuți direct cu Ana-Maria Mihălcescu, programările se fac separat și presupun plata online. Doar astfel beneficiezi de consultanță personalizată și soluții adaptate situației tale.
Colegii noștrii
Am reprezentat clienții în fața tuturor instanțelor, de la judecătorii locale la Curtea de Apel și Înalta Curte de Casație și Justiție, câștigând procese dificile în domeniile dreptului muncii, proprietății intelectuale și drepturilor omului.
DNA. MIHALCESCU C. ANA-MARIAAvocat Sef
Bob ancaAvocat Definitiv Colaborator
